Salt cuantic
Te-am căutat prin văi şi dealuri
Te-am căutat dincolo de zări
Te-am căutat în fiecare colţişor, în fiecare crăpătură
Căutarea mea era stranie uneori
Dar oriunde m-am uitat am văzut
Că mă învart în cerc
În fiecare furtună, in fiecare viscol
Îţi puteam auzi povestea tacută
Apăreai oriunde mergeam
În fiecare aromă, în fiecare miros
Am crezut că sunt într-o transă
În fiecare vibraţie îţi simţeam dansul
În fiecare privelişte îţi vedeam privirea
Erai acolo, ca din întâmplare
Chiar şi aşa, am şovăit
Cu toate că viaţa mea fusese schimbată
Toate îndoielile mele erau chinuri în zadar
A judecăţilor transformate în amintiri dureroase
Doar acum, dând drumul
Pot să mă încălzesc în strălucira ta
Indiferent pe unde rătăcesc sau încotro plutesc
Văd splendoarea spectacolului tău
În fiecare drama* eu sunt actorul
În fiecare experienţa factorul atemporal
În fiecare comportare, în fiecare fapt
Tu eşti acolo, ca şi sămânţă
Ştiu, fiindcă am văzut
Ce s-ar fi putut întâmpla ce-ar fi putut să fie
Nu trebuie să încerci aşa de tare
Fiindcă tu ai asul în mânecă
Pentru orice avere, orice faimă
Împărăţia e aici ca noi să o revendicăm
În fiecare foc, în fiecare vatră
Este o scânteie care dă naştere la ceva nou
Pentru toate cântecele necântate
Toate acele dorinţe din inimi încă tinere
Mai presus de cele auzite, mai presus de cele văzute
În inima finiţei tale
Este un câmp ce se întinde la infinit
Nelimitarea pură este germenul divinităţii
Dacă am putea pentru un moment FI
Într-o clipită am vedea
O lume unde nimeni nu nu a suferit sau trudit
O lume a frumuseţii primare niciodată murdărită
A apelor sclipitoare, a cerurilor cântătoare
A dalurilor şi văilor unde nu se moare.
Acea grădină fermcată, acel loc minunat
Unde ne-am bucurat odată, pe timp de pace
În noi înşine puţin mai adânc
În acea groapă de gunoi în acel morman
Sub acel munte de vină şi durere
Este splendoarea unei alte zi de mâine
Dacă încă mai ai promisiuni de ţinut
Doar fă acel pas, fă acel salt.